
Dacă ar fi să-mi pot alege un moment din cele relatate de evanghelii pentru a-i fi alături lui Isus, acesta ar fi noaptea din Ghetsemani. „Aţi rămas cu mine în încercările mele” (Lc 22,27), le spune azi Isus ucenicilor săi. Dar, mai târziu, la cruce, ei îl vor părăsi, aşa cum o făcuseră şi în Ghetsemani. Cineva se poate întreba de ce El, Dumnezeu, ar avea nevoie ca noi, creaturi nevrednice, să-i fim alături în încercări. Eu, să ţin de coltul crucii lui Isus, precum Simon din Cirene: la ce-i foloseşte asta Celui care ţine în mâna lui întreg universul? E aici o binecuvântată inversare de paradigmă. Când stau alături de Isus în Ghetsemani, nu eu îl mângâi pe El, ci El mă mângâie pe mine. La fel, când ţin de colţul crucii lui Isus, el o face mult mai uşoară pe a mea. Domnul vrea să rămânem cu El în încercările sale, nu pentru a-i fi Lui bine, ci nouă.
Claudia.